imu imu imu imu imu




yhw eht kcuf od i llits kniht tuoba uoy ?




s.p.: ma-et tasiv is aetpaon atucert

Plăcere?

Când știi că ceva îți face plăcere, dar te aduce pe o treaptă mai joasă a existenței tale, ca om, ca relație între tine, ca individ, și tine, ca spirit, o faci sau nu ? Chiar dacă știi că nimeni nu trebuie să afle, fiind tu însuși conștient că mare rău nu îți face, o faci?... cu riscul de a isca un război între ale tale principii, al tău respect de sine și materia, fizicul, care ne consumă zi de zi ?
E ca și cum ai ști că nu trebuie să mai mănânci o ciocolată pentru că știi că nu îți face bine, că ești alergic sau așa mai deparde, dar totuși o mănânci pentru că e prea bună și ți-e prea poftă .
Nu știu dacă e cel mai bun exemplu. Poate nu îl consider suficient de potrivit, deoarece și eu fac asta. O bună ciocolată sau mai-știu-eu-ce chestie dulce nu m-a lăsat indiferentă niciodată. Nu prea mă pot abține, și recunosc asta.Știu că ar trebui să dau jos o grămadă de kilograme, dar mănânc în continuare ciocolată.
Dar nu e ăsta genul de exemplu pe care aș fi vrut să îl dau.E vorba de acele chestii pe care le facem pentru că pur și simplu ne fac să ne simțim mai bine. Fizic, sau poate și spiritual.

Pentru mine, lucrurile se împart în trei : bune, rele și ce consider eu.Pentru mine altceva nu există și mi se pare că a te lăsa pradă tentațiilor fizice, plăcerilor de scurtă durată este absolut înjositor. Nu mi se pare că exista plăcere ale cărei porniri să nu poată fi înfrânate.Pentru mine, ceva făcut, e făcut, fie că știu numai eu, fie că știe toată lumea.Eu mă simt lașă, umilită, când cedez unor tentații care nu sunt de natură spirtuală. Voi ști mereu că s-a întâmplat și asta nu îmi va da pace.
Conștiința ocupă, poate, unul din locurile fruntașe în viața mea.Conștiință, principii, morală.Alcătuiesc un fel de algoritm care îmi ghidează comportamentul și reacțiile la tot ceea ce vine din exterior.Materia e materie, iar sacrul e sacru.Toți știm că rațiunea este ceea ce ne deosebește de animale.Dar pe lângă rațiune, pe care o consider a fi un concept destul de general, nu e cumva, cuprins în ea, și faptul că nu acționăm după impulsurile fizice? Că etica ( sau, mă rog, lipsa ei în mai mare sau mai mică măsură) ne dictează cum să ne comportăm și că abilitatea de a analiza faptele, de a gândi, este cea care ne face să ne abținem de la a acționa din pur instinct, pentru pura noastră (doar a noastră) plăcere? ( sau bunăstare) [deja prea multe paranteze]
Oare asta e ceea ce ne deosebește de ființele necuvântătoare? sau nu ?

Morala nu este propriu-zis doctrina care să ne înveţe cum să ne facem fericiţi, ci cum să devenim demni de fericire.

Conceptele fără materie sunt vide.

Inteligenţa unui individ se măsoară în cantitatea de incertitudini pe care e capabil să le suporte.
(Kant)



Sunt trei aristocraţii: a naşterii şi a rangului, a banilor, a spiritului. Cea din urmă, drept vorbind, este cea mai însemnată şi se recunoaşte astfel, dacă i se dă timpul.


Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpâneşte pe sine însuşi.

Când un om este mai presus de ceilalţi şi nu vrea să rămână singur, trebuie să coboare el la ei; ceilalţi nu se vor ridica niciodată până la el.

Singurătatea e soarta spiritelor superioare.

Credinţa şi ştiinţa se află între ele în acelaşi raport ca cele două talgere ale unei balanţe, în măsura în care una se ridică, cealaltă coboară.


Gradul de sensibilitate la durere, frustrare, creşte proporţional cu simţirea şi inteligenţa.

Orice plăcere e negativă, pe când durerea e pozitivă.
(Schopenhauer)

din nou, Dumnezeu

"În sistemul meu găsesc materia supusă unor legi necesare, consecinţă necesară a proprietăţilor ei naturale. Existenţa tocmai a acestor legi dovedeşte existenţa unui Dumnezeu. Căci tocmai fiindcă natura, chiar şi în haos, nu poate proceda decât cu regula şi în ordine. Trebuie să existe un Dumnezeu."
(Kant)

ceaiul meu si noaptea

And as you read my words out loud
Make me sound genius
Make me sound special
And maybe i'll come down

scummy

Pielea mea somnoroasă și mâinile de valurile, ia-mi-le.

dacă mi-aș coase cu nasturi gândurile cu tine, gaica ar trebui să fie mică, mică, mică.



iartă-mi sinapsele că nu leagă numai imagini și sunete cu tine,
iartă-mă că nu te amintesc mereu.

e din obișnuință.

dumnezeu cu d mare

"Cât de genial a fost omul care l-a inventat pe Dumnezeu. Mă gândesc la un bătrânel adorabil, la un bărbos trist, părăsit de nevastă și de copii. Dumnezeu? Nemernicul e sus pe tavan, înecat in fumul de țigară, uitându-se cu sila... Dumnezeu până la urmă este singura explicație pe care o accepți. Din milă. Din caritate față de tine și față de căutarile tale fără sens. O formă a unei nebunii, acceptate social, o schizofrenie mitologică."

soni

taaci ! te rooog, taci.
urăsc teleshopping-ul, nu îl mai suportă.
Închide dracului televizorul ălaa!



"pe orgoliul meu îl cheamă Patrocle.Nu am puteri speciale, am verificat."

ishdothat

wore me down

Acest rezumat nu este disponibil. Dați clic aici pentru a vedea postarea.

merry little christmas

mi-aș dori să nu mai fie tu și eu și ei și ele, ci noi. aș vrea să fim toți noi...
dar nu se poate, așa că nu am nimic mai bun de făcut decât să îmi arunc prostiile și pe mine odată cu ele... unde? în pat, desigur.
mă sit așa de bine când dorrrm. păcat, însă, că mâine mă trezesc la 9 și ceva. am engleză...și apoi, mă întorc home și încep învățatul la română.HoCo, vreau să se termine tezele. Fă-le să se termine !


vreau, vreau, vreau Crăciiiun.Scorțișoară, portocală, braad, cadouri, ninsoare, verde și alb, frriig, gheață, mănuși, fulare și căciuli cu ciucurei, angels in the snow, saaaniee, ceai caald, lăptic, colinde, filme de Crăciun, cozonac, colindători, vacaaanțăă!.

my elbows love it

până atunci, mă mulțumesc cu crema mea pentru coate .

<3.

paperplanes.

dacă îmi pare rău, este pentru că nu am știut ce îmi doream.
dacă îmi pare rău, este pentru că nici acum nu știu.
dacă îmi va părea rău că m-am îndoit, dacă îmi va părea rău că nu am fost atentă la ce fac, este pentru că e prea greu să te împarți în 2, în 3, în 100237623726.
dacă îmi pare rău, este pentru că nu e totuna așa sau altfel.



mi-este dor, atât de dor de atâtea lucruri, încât nu știu care ar fi primul în ordinea importanței.
haide,hai și ia-mă de mână, HoCo, du-mă de aici!


îmi pare rău.



you're always gonna be special to me.



write my name on a paperplane and fly me away .

i do, i do , i do.

te urăăsc te urăsc te urăăăsssc te urăsc te urăscc te urăăăsc te urrăscc te urăăăăsssscccc !
te urăăăsssc te urăsc te urăăăăsssscccc te urăăăsc te urăăsc te urăsc te urăăăsssc te urăsc te urăscc te urăăăsc te urrăscc te urăăăăsssscccc te urăăăsssc te urăsc te urăscc te urăăăsc te urrăscc te urăăăăsssscccc !
te urăăăsssc te urăsc te urăăăăssssc

urban dictionary

http://www.urbandictionary.com/

mi s-a părut interesant.


even cooler than the other side of the pillow, i would say.

:>

karma

Nu, te rog, nu, Chei! nu mă mai lăsă să visez.

how to save a life de câteva zile încontinuu...



sometimes, i feel like i need you so badly that i can't believe it myself.

bla bla

Nu prea am mai avut timp să mai irosesc mici și timide cuvinte pe aici. Am o perioadă de frică, dar știu că va trece în curând.


Nu mă pot abține, așadar îmi voi exprima clar și tare indignarea față de rezultatul alegerilor.Este inadmisibil ca, după o perioadă de timp în care am dus-o cu toții atât de rău, având în frunte un om care confundă statele, care nu are pic de diplomație și se laudă că este capabil să țină un discurs fără a-l citi pentru că este într-atât de apropiat de oameni încât vezi-Doamne, își găsește foarte ușor cuvintele, care nu se sfiește să spună că a rămas corigent în ciclul gimnazial, care este implicat în tot felul afaceri necurate de pe vremea de când era un simplu marinar, sau ce era, chiar nu țin bine minte, ca poporul să ceară cu ardoare același rău. Asta arată degradarea tot mai rapidă a principiilor noastre și o ignoranță totală. Gradul de incultură crește pe zi ce trece din moment ce acceptăm, ba chiar mai mult, votăm ! un asemenea președinte.
Domnule președinte, să vă cadă greu cele doua 'scrutinuri' electorale, ca să folosesc limbajul dumneavoastră elevat,


Acum, să fim realiști.Din două rele, hai să încercăm unul nou.

caracter si atitudini. ca sa vezi !

A trecut atât de mult timp de când nu am mai scris nimic serios în sfera blogului meu, încât deja scrisul nu mai vine așa, parcă zburând.Mă doare capul de la prea mult Sadoveanu(asta poate pentru că niciodată nu mi-a plăcut absolut nimic din ce a scris), de la psiho, dar acolo a fost relativ usor pentru ca imi place și antre unde am decis să învăt eu jumătate și Rali cealaltă jumătate.Sper să ne descurcăm.Școala ne roade ca și cel mai priceput șobolan tot timpul.Poate și toate capacitățile intelectuale, însă nu sunt complet sigură asupra acestui aspect.
De dormit, nu am mai dormit bine de aproximativ o lună.Vine și pleacă somnul meu, dar niciodată nu rămâne.
Să știi că mă superi, Chei(K), somnul meu.Vroiam să fii mai hotărât.Pleci și vii, vii și pleci...apăi, asta nu e viață, dragul meu.Conviețuim împreună, așa că îți sugerez să vizităm un terapeut în visul următor; aș opta pentru o ședință cât mai lungă.Trebuie să pricepi că nu poți fugi de responsabilitate mereu.
Vreau să am timp să citesc ceva ce îmi place. Hanu Ancuței, Moara cu noroc sau Povestea lui Harap Alb nu sunt genul meu.Rili acum.Chiar deloc.Vreau timp, timp, timp și vreau ca El, K, să nu mă mai părăsească.Pentru prima oară mi se pare că mi-e dor de vară și mă simt tare ciudat din această pricină.Niciodată nu am putut spune că iubesc vara, dimpotrivă; mereu am iubit iarna și toamnă care acum nu sunt prea agreate de psihicul meu. Nu îmi place soarele, însă mă exasperează stresul ploilor. Nimic nu e cum era vara. Vreau timp, HoCo, vreau timp !Vreau să văd SIX FEET UNDER, care mă extra fascinează și vreau să termin House MD.Dacă aș mai avea timp și de ceva filme, cred că supra-fericirea m-ar acapara cu totul și m-ar trimite în a 4-a sau a 5-a dimensiune.
Dumnezeu știe ce tot zic și ăștia cu 2012-le lor! Nu, nu cred că vom muri. Nu, nu vreau să murim.Ciudat, sadic și urât este faptul că mă consolează ideea că totuși vom muri cu toții, nu numai eu. Mă simt atât de răutăcioasă, HoCo.
Mă miorlăi ca o prostănacă că îmi vreau limonada și înghețata...

biscuit thought

Dai de stele, dai de pământ.
dai de pământ și dai de stele.
dai de stele și dai de pământ.
[...]
crezi că știi cum se continuă ?
că stările vor tot alterna până la infinit ?
Nu, în final dai tot de pământ, orice ai face.


Dacă mă pui să mă uit la stele, eu de ce aleg să analizez comunitatea de furnici ?

......

am să iau fără invitație și o chestie din asta de completat de pe blogul Georgiei :], pentru că mi-a plăcut.



1) Ia cartea cea mai la îndemână, deschide-o la pagina 18 şi scrie tot paragraful incepând cu linea 4:

floricele galbene asemănătoare sălbaticilor măceși;doar că ele suie ceva mai tăcute și mai supuse înaltele spaliere, două câte două precum îngerii lui Fra Fiesole întru slava și răsplata Judecății de Apoi.în bazine de piatră,dinaintea acestor ziduri, s-au trezit mai multe panseluțe[...]

2) Fara să verifici, cât e ceasul?

21:27

3) Verifică.

21:20

4) Cum eşti imbrăcata?

trening negru, tricou gri cu pantera roz.

5) Înainte să răspunzi la chestionarul ăsta, la ce te uitai?
poze

6) Ce zgomote auzi în afara celor produse de calculator?

mama tusind.

7) Când ai ieşit ultima dată şi ce ai făcut atunci?

Alaltăieri, cu fetele, la Eni care era singură acasă. Am povestit, am fost fericite.

Ce-ai visat azi-noapte?

Nu îmi amintesc.

9) Când ai râs ultima oara?

Acum vreo oră.

10) Ce ai pe pereţii camerei în care te afli?

un panou de plută cu tot felul de bilețele și desene și văcuțe ;orarul, calendar, desene, un tablou cu un băiețel la o brutărie din Franța pe care scrie „ici pain fabrique sans produits chimiques”.

11) Daca ai deveni multimilionar peste noapte, ce ai cumpăra prima dată?

Cea mai frumoasă casă și cele mai multe văcuțe și haine de bebe.

12) Care-i ultimul film pe care l-ai vazut?

S00 Days of Summer.

13) Ai vazut ceva neobisnuit azi?

Tata și bunica vorbind.

14) Ce părere ai despre chestionarul asta?

mă scapa de plictiseală și e pretty interesting

15) Spune-ne ceva ce nu ştim incă.

ar trebui să dorm acum, mă trezesc de dimineață

16) Ce nume i-ai da fetei tale?

Chloe/Mara

17) Dar băiatului tau?

Eduard.

18) Te-ai gandit deja să locuieşti în străinătate?

Nu.

19) Ce ai dori să-ţi spună Dumnezeu când intrii pe Porţile Raiului?

avem și niște cărți aici, să știi !

20) Daca ai putea schimba ceva în lume, în afară de politică, ce ai schimba?

Nivelul de cultură, mass-media, publicațiile.

21) Îţi place să dansezi?

Da.

22) George Bush?

Nu mă preocupă problema.

23) Care a fost ultima chestie pe care ai vazut-o la teveu?

Știri.

if only

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să faci ce îţi place, ce ai face?
aș dormi și aș visa.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să iubeşti, pe cine ai iubi?
pe cel pe care nu l-am iubit niciodată, dar m-a iubit mereu.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să vorbeşti, ce ai spune ?
niciodată nu am știut să tac.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să ţipi, de ce ai ţipa?
de prea multă viață, de prea puține suflete.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să râzi, de ce ai râde?
de soare.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să plângi, de ce ai plânge?
de dor, și eu.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să bei, ce ai bea?
limonadă

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să alergi, spre ce direcţie ai alerga?
spre București. (t.i.)

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să desenezi, ce ai desena?
cuvinte pentru draga mea.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să scrii, ce ai scrie?
o poezie.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să citeşti, ce ai citi?
„Pe aripile vântului” - guilty pleasure. și, desigur, Nichita.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să furi, ce ai fura?
un zâmbet.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să ceri scuze, cui te-ai adresa?
mie însămi . selfish, i know

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să răneşti, pe cine ai răni?
pe cine m-a făcut să plâng.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să te rogi, ce ai cere?
ca toți cei pe care îi iubesc să fie fericiți.

Dacă ţi s-ar spune că numai o dată în viaţă mai ai dreptul să dai, ce ai da?
o mângâiere lui Bauzer.



să meargă către julia.

cuvințele

Oamenii te iartă dacă faci crime. Dar nu te iartă dacă eşti fericit.


Când mă laudă cineva, mă cuprinde panica: dacă ar afla tot ce nu ştiu, tot ce nu sunt? Când mă condamnă, mă simt liniştit: sunt totuşi mai bun decât atât.

c.noica

ohh

prostuță mică

roads

.

Te urăsssc.
Dar, gata.
Lumea mi-o construiesc fără tine, nu mai vreau să te văd.dar deloc!Mi-am refăcut din temelii lumea mea, doar a mea.Joc un joc în care tu nu exiști.Și nu vreau să exiști. De azi, promit că te elimin complet.Nu am nevoie de mirosul tău, de ochiul tău, de umerii tăi, de nimic.
În jocul meu, nu este nici memorie de tine și nici nu va fi, îți promit.

bbb

pentru ce să-ți fie dor, Teodora ?
E doar un om, căcat !

what about me ?...

"Accidental Babies"

Well I held you like a lover
Happy hands and your elbow in the appropriate place

And we ignored our others, happy plans
For that delicate look upon your face

Our bodies moved and hardened
Hurting parts of your garden
With no room for a pardon
In a place where no one knows what we have done

Do you come
Together ever with him?
And is he dark enough?
Enough to see your light?
And do you brush your teeth before you kiss?
Do you miss my smell?
And is he bold enough to take you on?
Do you feel like you belong?
And does he drive you wild?
Or just mildly free?
What about me?

Well you held me like a lover
Sweaty hands
And my foot in the appropriate place

And we use cushions to cover
Happy glands
In the mild issue of our disgrace

Our minds pressed and guarded
While our flesh disregarded
The lack of space for the light-hearted
In the boom that beats our drum

Well I know I make you cry
And I know sometimes you wanna die
But do you really feel alive without me?
If so, be free
If not, leave him for me
Before one of us has accidental babies
For we are in love

Do you come
Together ever with him?
Is he dark enough?
Enough to see your light?
Do you brush your teeth before you kiss?
Do you miss my smell?
And is he bold enough to take you on?
Do you feel like you belong?
And does he drive you wild?
Or just mildly free?

What about me?
What about me?

undisclosed

Vine vineri din nou. Uneori, am impresia că trăiesc în restul zilelor săptămânii doar ca să aștept weekend-ul.Capul îmi bubuie de durere și se roagă să îl așez pe perna mea moale cu văcuță (căreia nu i-ai dat nume încă, Teodora!).dar nu, mai rabdă el, nu e grabă. Lucrurile încep să intre pe drumul lor normal.Nu cred că lucrurile îmi merg prea normal de obicei, dar va fi bine, va fi bine, va fi binee.
Trebuie să îmi încep serios dieta, fie și numai pentru pantalonii pe care i-am zărit azi ascunși într-un maldăr de alte și alte perechi, toate așteptând să le adopte cineva.Oh, draga mea pereche de pantaloni, te-aș lua și te-aș iubi, crede-mă. dar nu îi placi corpului meu deformat și dobitoc.
Vreau să văd Goodbye, Lenin! și să mai ascult niște albume noi. Ador piesa de la Muse, Undisclosed desires. Mi-e dor de Regina Spektor, însă. Rahat ! Niciodată n-am destul timp. De ce trebuie să îmi doresc mereu să fac atât de multe? Of, așternuturile obosite și cele două plapumi ale mele mă strigă, mă strigă, plângând și oftând; plânsul lor începe să mă înduioșeze.
Mâine o să am timp, știu că o să am timp.



(te rog, să am timp !)





Intenționam să îmi schimb template-ul, dar nu am răbdare.


La fel de acră ca lămâile, căci vorba și năravul nu mi le schimb.



p.s.: de fiecare dată când mă dor în acceași măsură și capilarele,și aorta, simt un puternic dor de tine, draga mea. E ca și cum relația de omonimie dintre cele 2 reacții ar stabili și un înșeles identic, care mă îndreaptă spre umărul tău de cuvinte și hârtii...

nine million bicycles in beijing

dacă cineva mi-ar putea zice cum exact arată un poet, i-aș umple brațul de margarete.
sau nu, de ghiocei.
sunt sigură că ar fi la rândul lui (ei), poet, așa că ar fi modest; niște ghiocei ar trebui să îl mulțumească.
dar...uhm.
ah, teodora ! de-aia nu vei fi niciodată poet. nu te-ar mulțumi un braț de ghiocei.

nichita, as always

Acum vom sta...

Acum vom sta înlăuntrul unui ochi
văzuţi din toate părţile.
Sfera ne va-nconjura glorios
deodată cu hărţile.
Copaci cu vârfurile întoarse spre noi,
munţi, oraşe, catedrale...
Ca pe un zid al morţii maşinile
înegresc, albe spirale.
Te ţin de umăr. Tu.nclini tâmplarece
ca.ntotdeauna.
Suntem doi şi singuri
şi-n loc de inimă ne bate luna.

trst

TRUST[uncountable]: a feeling of confidence in someone that shows you believe they are honest, fair, and reliable

There's something you haven't won yet.

oooldiees

Pentru că-n mine plânge ploaia
Cu lacrimi de dor.
Pentru că vântu-şi
Întinde aripile-n tine
Somnoros.
Două jumătăţi de om.
Şi două suflete cusute
cu aţă de amintiri
Se îmbrăţişează necontenit
într-o stea.


extra veche.

Doare numai prima dată, copilul meu

„îmi asez dimineţile pe noptieră. Lângă un pahar cu apă

le privesc indecis
afară, cerul coace
este o ramă stătută
se reazemă de blocuri, de copaci, de oameni
s-au înconvoiat zilele un bătrân în toiag
îşi întoarce capul după mine
are mâinile osoase îşi face cruce trece strada
eu mă gândesc la buchetul de bătrânei ieşindu-mi din
piept ca dintr-o închisoare de stat

carpe diem! este numai o tablă ruginită de înregistrare pe ceafa lor

cuvintele şi-au pierdut auzul
şi sângele virgin
cod de bare îngurgitate
acru


digeră-mi fruntea aplecată pe pântecul tău rece. azi n-am să mă dau jos din pat.



doare numai prima dată, copilul meu”


nu rețin autorul, dar îmi foarte place.

you knoww

13 este o zi O-R-I-B-I-L-Ă !

happy = [...]; also used with the meaning : to get a new book :]

Mi-am luat, mi-am luat!
Mi-am luat Adolescentul, de Dostoievski !


E de la anticariat și miroase a carte veechee și uber prăfuită.
Sunt atât de încântatăăă.
aș citi-o, dar trebuie să termin Idiotul . =D

Sunday afternoon/morning

Astăzi vacile mele se numesc Duman/Dumaia.

Ziua soarelui când soarele e pitit printre nori.

~Idiotul este o carte suprinzător de interesantă. Nu îmi dau seama cum trec paginile, parcă am citit 20 de pagini și nu 200.

capa

Anyone can escape into sleep, we are all geniuses when we dream, the butcher's the poet's equal there.


Dragă somnul meu,

Am să te numesc K. De-acum îți promit că tu vei fi singură persoană care doarme în fiecare noapte cu tâmpla rezemată de a mea, și cu membrele cât mai strânse în jurul meu. Te rog a mă ține cât mai mult lângă tine, până îți rup lanțurile în fiecare dimineță. Promite-mi că în timpul zilei le vei înnoda, lega, reface, metoda e la alegerea dumitale, pentru ca seara să fie din nou pregătite. Îți acord vacanță pe timp de vară, deși nu pe o perioadă prea bine determinată. E okay așa ?De asemenea, te rog să mă asculți când îți spun că azi nu vreau să îți rezemi tâmpla de a mea, să fii înțelegător, doar știi că ești cea mai mare parte din timp lângă mine sau în gândurile mele. Înțeleg că ai făcut un pact cu ochii mei, dar te rog să nu îl extinzi și la celelalte părți ale corpului meu cum ar fi FAȚA ! Știi că vei fi mereu lângă mine, așa că te rog să nu fi gelos.
Adevărul este că am realizat zilele astea că pe tine o să te iubesc mereu, orice ar fi. Așa că, știi și tu bine, că îți mai suport și năzdrăvaniile uneori. Să nu exagerezi, totuși.

A ta, mereu fidelă,
Ties


post scriptum: te rog să nu te superi că ți-am citat din Cioran, nu vreau să te deprimi.

Do I look like a people person ?

Daca m și n se ceartă pentru p, de ce p nu se ceartă cu m pentru n sau cu n pentru m ? p nu devine un pic iresponsabil ? lui m sau n îi convine ca p sa nu il susțină deloc ?
După principiul „ești cauză, dar nu ești motiv”, se pare că răspunsul este negativ/

Chaos Reigns

Mă gândesc să mă uit la Antichrist (din nou),căci poate îmi va plăcea mai mult .Sunt așa de deschisă la extravaganțe în ceea ce privește filmele, muzica și totuși mă simt așa conservatoare uneori. E un film care impresionează, asta e clar. E greu să nu fii impresionat de un film de genul. Nu auzisem de Lars Von Trier până acum; când am văzut că e atât de apreciat, m-am cam certat pe mine însămi că nu am căutat până să ajung la el. Am văzut, așadar, Dancer in the Dark (pentru Bjork, în mare parte.trebuie să recunosc) înainte de Antichrist. A fost okay, aceleași elemente care sunt menite să impresioneze, filmat cât de ciudat și simplist posibil, cadre simple, imagini mișcate. Ce m-a impresionat însă a fost talentul lui Bjork.Mi s-a părut că a făcut cam tot ce se putea cu rolul acela.Imaginea pe care a creat-o a fost frumoasă deși s-a încheiat trist. Femeia aparent simplă, complexă în profunzimile ei, care sacrifică totul pentru vederea fiului său, artistă în adâncurile ființei, ghidată de instincte primare și de cântece care există numai în închipuirea ei. Mi s-a părut ciudat de simplu, dar nu mi-a displăcut prea tare.
Antichristul e...weird.Mi se pare puțin exagerată scenă în care ea își taie clitorisul sau cea în care îi observăm lui sexul ridicat cum pătrunde în anusul ei (m-am chinuit mult să mă exprim cât mai puțin urât) sau cea în care fac 'dragoste' pe lângă niște rădăcini de copac după ce ea s-a satisfăcut singură.Poate nu sunt eu prea permisivă, dar...nu mi se pare nimic artistic în unele scene, doar menite să atragă premii și păreri pozitive legate de îndrăzneala regizorului de a pune așa ceva într-un film...Poate de-aia tipa din rolul principal a luat premiul pentru Best Actress la Cannes.(paralelă la Kate Winslet și Oscarul pentru rolul din The Reader, complet previzibil datorită nudității ei 'artistice' și curajului cu care și-a expus trupul, vizibil îmbătrânit).
Îmi place să cred despre mine că sunt doar părerea pe care o am despre diferite aspecte ale vieții noastre cotidiene și care se amestecă, ocazional, în lucruri în care alții au opinii mai valoroase.


(ah, există o singură melodie pe coloana sonoră, dar e foarte frumoasă - George Friederich Handel - 'Lascia ch'io pianga' )

soșete și ceaiuri,
iasomnii și baluri,
frig și soare,
idiot și mare.

terrible place to be

da-mi un fruct cu inspiratie,
sa scriu cu mainile tale.
flori si nori de portocale,
verb si numere la ratie;
sa iti numar degete cu ele,
inainte sa vina toamna,
sa iti stranga pielea ca pe frunze.
...
nu-mi da nicio mana, niciun deget
a venit, a venit !
si mi s-a stricat cuvantul
inainte sa il scriu.

torță închinată unei ode, sfărâmată

Ești suflet înalt,
coloană tăiată,

De ce privesc cu ochi și nu cu piatră ?

Biopoem

Mâinile noastre se despart
ca și un iris de stamine,
ca și o frunză de clorofilă,
pentru ca atunci când îmi atingi pâlpâirea stângă a pieptului
să nu simt că el îți dă furnicături,
ci că-mi asculți bătăile inimii,
numărându-le,
două câte două, câte două
ca să nască
nouă și nouă
cuvinte ce plouă.


[...] Fragmente

7/9

am avut șapte sau nouă vieți, câte are pisica,
dar atunci când ți-ai lipit gingia de a mea,
când ți-ai atașat buzele frunții mele
și răsuflarea ți-ai cronometrat-o cu pașii mei apăsați,
când glasul cuvintelor tale mi-a încălzit lobul urechii,
când mâinile tale de ceară s-au topit, scrâșnindu-mi oasele
și în multe alte întâmplări
Cu Tine,
le-am pierdut pe toate
și am rămas cu una
cea pe care o voi sfărâma în figuri geometrice
când voi încheia să scriu despre tine...
Spune-mi,
ce vei face cu triunghiul sufletului meu, cercul pătratl sânului meu stâng ?
Haide, promite-mi că le vei strânge la piept .

butterfly caught

Mi-e greu si gandul
sa-l ridic spre tine,
Mi-e greu si cum-ul,
sa-l gasesc, sa-i inalt o stea,
Mi-e greu si cand-ul
sa-l aduc la tine,
sa nu-ti para prea tarziu.
Mi-e greu si norul
sa-l mai duc pe umeri.
Cand esti ultima culoare-n curcubeu
si se apropie furtuna.

nu-ma-uita

Nu cred că mi se va schimba
privirea, singură.
Şi nici ochii nu-i voi ridica
mai mult.mai sus.
Cum nicio arcuire-a
buzelor înspre direcţia
soare, nu va citi o rază-n mine.
Nici plopul meu
nu-şi va schimba o rădăcină,
şi frunzele-i bătrane
au fost eterne uscături.
Şi singură,
o tâmplă-mi va zvâcni
cuvinte.
Şi, toate astea.
Nu-s nimic când
marea-şi
pierde valul,
soarele lumina.
Când se simte rece,
când te-mbraci in toamnă
şi in frig.

break down

Când se apucă
să tot plouă
a două
picături de rouă.
mi se-mbracă
veşmânt de toamnă nouă.
peste trupul meu,
unde
se coboară un zeu
ca peste-un ateu.
pentru că nu simte,
tot ce ştie minte.
Cu voce de soare,
îşi caută singur
o cărare,
pe care să fie şi el.
suflet, răsuflet,
ar vrea să fie zâmbet,
dar e scâncet.

Freckles in our eyes.

Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu de cee .

Mâinile ei pline de cute şi de infiniţi pistrui, câte unul pentru fiecare sărut al lui, se apropiau de ale lui mai încet, tot mai încet. Încerca să îl pupe pe obraz cu buzele care îi erau acum mici şi tremurânde.Sărutul pe buze, sărutul ăla după care majoritatea din noi ne afundăm capul în pernă, nu mai era pentru ei.Timpul îi învăţase că sărutul nu e decât o altă formă de nevoie şi au renunţat încet, încet la orice manifestare de genul. Pentru ei, iubirea era când el o ajuta să ducă spre casă punga cu zarzavaturi, când ea îi gătea sărmăluţe de Crăciun, când se uitau împreună la ‘Din dragoste, cu Mircea Radu’ şi el ofta când auzea cuvintele alea cu… ăă, ‘iubiţi-vă mult!’, când îşi masau picioarele încremenite de vreme, când el îi cumpăra o carte nouă de pe la anticariat.Ajunseseră să fie ca şi doi străini care împart acelaşi apartament micuţ, acelaşi pat, aceeaşi saltea tare si cu arcurile rupte.Se iubiseră mult în tinereţe , îşi amintesc bine asta. Se iubiseră şi după 20 de ani. Ţine minte zilele când ea pleca cu bicicleta spre piaţă şi el îi atingea cu vârful buzelor creştetul, avertizând-o ca pe un copil, să aibă grijă, ‘că sunt mulţi nebuni ce mâna pe străzi în zilele astea’.Erau prieteni, însă, mai presus de toate şi asta îi lega mai strâns şi cu atâtea noduri câţi pistrui pe mâinile lor.

Ema, mai ţii minte ?

E plin de soare şi de nori frumoso-neploioşi pe afară.

Simt că trece groaznic de greu ziua asta şi nu îmi dau seamă din ce cauză. Pare-se că nu sunt singură în cubul meu de-o cameră de plictiseală. Şi când mi se părea că deja m-am plictisit destul, hop şi o harţă proaspăt scoasă din cutie cu ai mei. Ne-am certat pe unul din puţinele motive care ne mai sunt în comun : banii, bineînţeles. Cică se face nu ştiu cum, că nu se mai găseşte pe niciunde factura/chitanţa de la abonamentul meu la Voda.suneteşiminute.fone pe luna aprilie. Dar face-se că eu cred că nu a plătit-o bunica, a să fii uitat şi ea săraca, că e bătrână şi o înţeleg, dar ea se jură că nu fură şi că n-are chitanţa-n gură.(asta deşi susţine sus şi tare că a plătit-o). Na, şi s-au trezit şi cei care mă au drept progenitură, după 3 ani şi ceva de abonament, că eu vorbesc prea mult la telefon şi cheltui, chipurile, prea mulţi bani pe co-mu-ni-ca-re.E, un rahat. Sper să le treacă până deseară, nu pentru că mi-aş dori insistent să co-mu-nic cu ei, dar ştiu că o să trebuiască să îi văd.

Stăteam ieri şi mă uitam la filme… şi mă tot gândeam la tâmpenii.Mi-am amintit nu mai ştiu în ce context de Legături bolnăvicioase.

Mă gândeam daca am/aveam probleme, pentru că şi deoarece … când eram mai mică, eram deseori atrasă de fete.Înclinaţia mea spre cealalta parte a frontierei nu mi se părea deloc întâmplătoare;bărbaţii mi se păreau nişte fiinţe scârboase, uram când tata o săruta pe mama, consideram siloase toate scenele din filme în care el este peste ea, se pupă apasat şi deschid gurile (Dumnezeu ştia de ce fac asta, nu am putut înţelege!), şi pe sub plapumă se vedea mişcare. Uram bărbaţii, mai pe scurt şi credeam că tata era îndrăgostit de mine pentru că mă pupa toata ziua.Mi se părea aşa muult mai drăguţ când ne ţineam de mâini, noi fetele, pe la grădiniţă, când ne ridicam rochiţele una alteia, când ne exploram cu degetele mici şi reci sânii ca să vedem care se observă mai tare prin tricouri, când ne pupam şi ne luam în braţe, când ne jucam de-a mama şi de-a tata, fără să avem nevoie de baieţi.

Ţin minte şi acum pasiunea mea pentru Karlota, fata uneia din educatoare. Era destul de urâţică şi uitându-mă acum la poze, mi se pare şi foarte vulgară.O iubeam însă în secret şi mă rugam să mai doarmă în patul de lângă mine, măcar câteodată. Mă simţeam atrasă de culoarea castanie a părului ei şi de hainele ei extrem de frumoase, după care tânjeam mereu.

Eram mică, blondă, cu creţuri mici şi frumoase şi cu ochii albaştri ca îngheţata de curacao.Când mă uit la poze, m-aş lua în braţe de una singură

.Mai aveam două prietene la bunica, la Tomnatic (ciudat nume al satului ăstuia, am aflat de-abia la 11-12 ani, că tomnatic poate veni de la toamnă şi cugetam spunându-mi mie însumi că sunt singura care ştie asta, că deţin un secret de importanţa pietrei filozofale pentru heripotăr şi că într-un fel, chiar s-ar potrivi numele cu locuitorii satului).Ţin minte că erau surori şi că cea mică purta numele cu puternice contaţii, Ema.Acum câteva zile îi găsisem hi5-ul şi m-am suprins din nou cu gusturile mele vulgare şi piţipongice din copilărie.Nu îmi amintesc decât că ne jucam cu nişte păpuşi care erau cât noi şi se mai întâmpla să mimăm acel act scârbos în care oamenii se săruta apăsat. Mi se face silă de mine însămi, dar mă gândesc la cel mai posibil lucru în circumstanţele noastre; ea a uitat totul despre mine, eu nu eram decât fata de la oraş care venea câteodata pe acolo şi ne povestea cum că ea ar avea acasă un televizor unde cică s-ar prinde un post cu muzică ce se numeşte MeTeVe şi unul cu nişte filme într-o limbă ce ar semăna cu a noastră şi în care toţi se numesc miguel, jose armando sau fernanda.Cred că (vorba vine, nu ştiu dacă e exprimarea potrivită) pasiunea mea pentru ea a rămas scrisă pe pietrele de râu ale trecutului şi este acum îngropată pe undeva prin mâl.

-După cum probabil vor fi şi preocupările mele până mâine-

Mă gândeam (am observat că folosesc deseori, când scriu, verbul ăsta, hihi) odată, uitându-mă cu Denis cum apune soarele de prin copaci (e aşa un lucru frumos să urmăreşti apusul, mi-am dat seama de asta vara trecută; până atunci nu încercasem niciodată să privesc cum apune soarele) să îi spun şi lui asta, simţeam nevoia aia de a îmi pune gândurile pe masă, cum îşi asumă un condamnat acuzaţiile.Dar mi-a fost că mă va considera şi mai ciudată decât mă consideră deja, mi-a căzut aiurea să îi zic asta.

Acum că mă gândesc, analizând o grămada de alte comportamente infantile, îmi dau seama că nu e un lucru aşa ciudat.(şi acum o paranteză mare .Mi-a zis mama ieri de fiica naşă-mii că ridicase cuţitul la maică-sa, pentru că îi ascunsese afurisiţii aia de căţeluşi de la realfaraegalmagazinbanal, căci nu mai avea loc să doarmă în pat de ei.M-a lăsat indiferentă situaţia la început, dar apoi am început să realizez că eu eram un caz vesel şi că, pâna la urmă, toata ciudăţenia mea infantilă era mult mai fericită, într-un fel. Da, nu era tocmai normal, însă oricât de departe de vârsta mea şi de orientările noastre normale, copilăriile mele, căci aşa le numesc acum, aveau o sursă nobilă. În orice formă ai lua-o şi oricui, în orice situaţie s-ar manifesta, nu e o ciumă, nu e demenţă şi nici revoltă asupra destinului, e naturalmente iubire; pentru oricine şi oricând ar fi ea.)
Închizând paranteza, mă duc să cumpăr nu-ştiu-ce mamei, că are musafiri.
10 mai, ziua cu limonadă şi cuburi de gheaţă, zi de rece la 27 de grade celsius.
2009 de ani de la prima numărătoare
Rece şi lipsita de heterosexualitate in copilarie,

teodora cu litera mica, caci se simte rusinata.

biscuiţi de-ăia ieftini, lasă !

ştiu că faptul că am făcut alt blog şi ca nu îl voi face atât de public nu înseamnă că mă voi ţine de el. Şi ştiu că mă chinui ca naiba să reuşesc să scriu cu diactrice. Nu am să scriu în niciun alt scop decât ăla de a nu uita, futu-i, tot ce mi se întamplă! Nu mă interesează nici să sune bine, nici să placă, nici să atragă un nou bookmark între ăia care nu au ce face şi pescuiesc detalii intime din post-urile bloggerilor.

Ah, şi stau aici şi fac pe Dostoievski, iertata-i fie memoria, spunând că scriu, dar nu vreau să o pasez şi lumii, când, în subsubconştient (sau în conştientul modest), asta facem cu toţii. Că nimeni nu şi-ar face blog, dacă ăsta nu ar fi câta foarte public. Că aşa, ia-te, dragă piţipoancă şi stimate cocalar şi scrie-ţi pă yahoo mail, salvează-ţi romanul adolescentei cu unghii cu gel sau romanul unui gigolo miop la drafts, astfel etalându-ţi modestia cu privinţă la talentele tale într-ale literaturii.

Am renunţat de vreo 2 ani, parcă, căci memoria mă lasă cu o piatră în spate, la ideea de a mă apuca zi şi noapte de citit şi de scris, până când simt, aidoma lui Eliade, că mi-am sacrificat totul pentru literatura şi ca altfel o să rămână dacă nu scrierile mele de copilă cu halucinaţii, atunci faptul că mi-am dat viaţa pentru a intra în cercul oamenilor pe care merită să îi ţii minte, sau cel puţin să le treci numele într-o agendă. Asta în speranţa că poate va ajunge cândva, cumva, cineva şi poţi să îi zici portarul blocului tău , “ Mă, eu cu ăsta am dat mâna, mă ! Suntem prieteni, pfoai... la c.. curea !”Nu, dragă editor de post-uri, nu mai vreau asta. Este prea tragic să îţi doreşti aşa ceva, iar halucinaţile mele s-au transformat în vise în care dorm şi vorbesc toată ziua doar cu pernele mele, cu aşternuturile mele şi cu ale< naibii cărţi care stau pe lângă pat zile întregi, pentru că tot încep altele. Am devenit modestă, blogule. Îmi doresc un pahar de limonadă şi o cafea şi... nişte biscuiţi de-aia ieftini, pe care îi iubesc.În esenţa mea, sunt o materialistă. Dar cred că... uite, odata cu a noastră drastică şi lungă criză financiară, mi-am redus cerinţele.Am renunţat la a plânge (la propriu) după iPod-ul pe care l-am pierdut şi fără de care fiecare zi e şi mai tâmpită. Uneori, iubesc mai mult obiectele decât oamenii, şi nu mi se pare ceva neobişnuit.

Mă voi îndepărta de monitor şi orice altă formă de scris, mă voi îmbraca şi mă voi duce afară să ma întâlnesc cu Denis; conştiinţa mă roagă să fiu suficient de bine dispusa încât să nu mai îi fac zile urâte. E ciudat, fir-ar el !ştiu că mă iubeşte şi poate... hai, nu!
error, error, ended!.
7 mai, ziua cu biscuiţi şi cafea. 2009 de înfloriri de lămâi de la primul ceas.
Devotată şi serioasă,

trăind (sau nu),

Udrescu Teodora Nimic